miercuri, 12 decembrie 2012
Trecut şi străin.
*Suspans*
Inima îi batea cu repeziciune.
Cuvintele nu o ajutau deloc,mai mult o bulversau.
Fiori îi trecură prin tot corpul.
Nu.i ştia reacţiile,privirile pătrunzătoare,zâmbetul.
Se apropia încet.
Corpul îi tremura.
Voia să se îndepărteze...dar ceva o împingea de la spate să.şi continue drumul.
Emoţiile o copleşeau...
....
Se apropia din ce în ce mai mult....
Zâmbetul de pe faţa ei nu putea fi şters nici cu ploi...nici cu furtuni...nici cu uragane.
Schimbări de priviri:
Ochii ei erau cât soarele.
*S.a îmbujorat *
Multe emoţii până cand totul urma să revină la normal.
Schimb de replici:
Nu sunt necesare acum.
Drum:
Conversaţie cu multe cuvinte pline de sens.
Plimbări aiurea....
Temeri..
Uşi deschise spre neant.
Râsete.
Copilăreli.
Priviri pe sub cuvinte îmbibate in alcool.
Emoţii:
Atingeri delicate.
Şoapte.
Dorinţe flămânde.
Râsete de nebunie.
Primul sărut:
Spontan.
Mult prea plăcut.
Nu poate fi uitat curând.
Orele treceau fără să pese nimănui.
Orele încă trec...
şi povestea continuă
vineri, 27 iulie 2012
Ne prefacem că (nu) suntem străini.
Mergem pe valurile timpului ţinând dragostea de mână.
Călcăm uşor pe nisipul ce ne gâdilă călcâiele.
Pot să simt mirosul tău...
Miroşi a curcubeu şi mare.
Mă iei uşor de şold şi mă tragi spre buzele tale.
Inimile noastre pulsează cu putere.
Buza inferioară îmi tremură şi ochii tăi pot să vadă cât de tremurândă este.
Simt că-mi cresc aripi şi mă înalţ spre cer cu tine de mână.
Sunt aripi de foc. Roşii.
O viaţă nu mi-ar ajunge ca să descriu sentimentul.
Mi-e frică pentru că o clipă de neatenţie mă poate costa sufletul.
M-ar înjunghia cu un pumnal şi mi-ar crăpa fericirile din cauza adâncimii lui.
dar tu n-ai cum să mă ajuti,iubitule.
Călcăm uşor pe nisipul ce ne gâdilă călcâiele.
Pot să simt mirosul tău...
Miroşi a curcubeu şi mare.
Mă iei uşor de şold şi mă tragi spre buzele tale.
Inimile noastre pulsează cu putere.
Buza inferioară îmi tremură şi ochii tăi pot să vadă cât de tremurândă este.
Simt că-mi cresc aripi şi mă înalţ spre cer cu tine de mână.
Sunt aripi de foc. Roşii.
O viaţă nu mi-ar ajunge ca să descriu sentimentul.
Mi-e frică pentru că o clipă de neatenţie mă poate costa sufletul.
M-ar înjunghia cu un pumnal şi mi-ar crăpa fericirile din cauza adâncimii lui.
dar tu n-ai cum să mă ajuti,iubitule.
sâmbătă, 29 octombrie 2011
Tu ai provocat acea tragedie...
M-ai făcut să sper şi să cred,m-ai făcut să vreau un vis.
Am fost o marionetă în braţele tale.
Un nor îmi zâmbeşte cald,fără să îmi pot imagina bucăţi din viitor.
Viitorul pentru mine?
Mă despic pentru tine.
Mă vezi…
->cu o mână frântă…pentru fericirea ta.
->cu un ochi scos…să poţi să simţi ca sunt lângă tine.
->cu o singură buză…să simţi dulceaţa cu nucşoara a buzei rămase.
->cu o singură ureche…pentru a-ţi şopti cât de greu este sa îţi vezi fericirea în vânt.
->cu un singur fir de păr…pentru a-ţi fi cald si bine pe timp de iarnă brumărie.
Mi-ai luat şi inima…pentru că oricum…eu trăiam prin tine.
Zambeam când iţi vedeam cuvintele în mână…aşteptând ca vântul să le ducă departe…
In Lumea Împlinirii.
Ţi-aş spune că acolo este un loc pentru pasări fără cuib…
Dar…n-ai pleca de aici…
Visezi pe aripi de plumb…
Îmi vrei până şi sângele din vene…
Vrei să te las…dar nu mă laşi să plec.
Am fost o marionetă în braţele tale.
Un nor îmi zâmbeşte cald,fără să îmi pot imagina bucăţi din viitor.
Viitorul pentru mine?
Mă despic pentru tine.
Mă vezi…
->cu o mână frântă…pentru fericirea ta.
->cu un ochi scos…să poţi să simţi ca sunt lângă tine.
->cu o singură buză…să simţi dulceaţa cu nucşoara a buzei rămase.
->cu o singură ureche…pentru a-ţi şopti cât de greu este sa îţi vezi fericirea în vânt.
->cu un singur fir de păr…pentru a-ţi fi cald si bine pe timp de iarnă brumărie.
Mi-ai luat şi inima…pentru că oricum…eu trăiam prin tine.
Zambeam când iţi vedeam cuvintele în mână…aşteptând ca vântul să le ducă departe…
In Lumea Împlinirii.
Ţi-aş spune că acolo este un loc pentru pasări fără cuib…
Dar…n-ai pleca de aici…
Visezi pe aripi de plumb…
Îmi vrei până şi sângele din vene…
Vrei să te las…dar nu mă laşi să plec.
joi, 25 august 2011
sâmbătă, 9 iulie 2011
S-a cuibărit primejdia în mintea mea..
Nu (m) ai iubit în niciun anotimp,de fapt...nu ai trăit.
Credeam că toamna te-a luat sub aripa ei și ți-a injectat dragoste în vene.
Credeam că simți cum explodezi de prea mult eu.
Nu era iubire,era o necesitate.
Ți-era frică de singurătate,iubitule!
Când iarna s-a așezat peste tine,te-ai îmbrăcat cu mine.
Ți-era așa de bine,te simțeai atât de protejat...încât ai uitat cine te-a îmbrăcat.
Te dezveleai ți te înveleai.încât credeam că o să mă sfâșii.
Credeam că am să devin o haină mult prea uzată.
Iar primăvara...o,primăvara.
Te-ai dezvelit ușor de mine și mă țineai în brațe.
Mă curățai și mă simțeai.
Eh,iluzii.
Tacerea și-a pus brațul între noi.
Și cât de mult as vrea să ajung la tine și să-ti șoptesc cuvinte pline de sens.
Tu nu m-ai iubit în niciun anotimp.
Credeam că toamna te-a luat sub aripa ei și ți-a injectat dragoste în vene.
Credeam că simți cum explodezi de prea mult eu.
Nu era iubire,era o necesitate.
Ți-era frică de singurătate,iubitule!
Când iarna s-a așezat peste tine,te-ai îmbrăcat cu mine.
Ți-era așa de bine,te simțeai atât de protejat...încât ai uitat cine te-a îmbrăcat.
Te dezveleai ți te înveleai.încât credeam că o să mă sfâșii.
Credeam că am să devin o haină mult prea uzată.
Iar primăvara...o,primăvara.
Te-ai dezvelit ușor de mine și mă țineai în brațe.
Mă curățai și mă simțeai.
Eh,iluzii.
Tacerea și-a pus brațul între noi.
Și cât de mult as vrea să ajung la tine și să-ti șoptesc cuvinte pline de sens.
Tu nu m-ai iubit în niciun anotimp.
vineri, 1 aprilie 2011
Tristețea mi-a penetrat cu brutalitate venele.
Mai știi,iubitule când priveam amândoi cerul lui Septembrie?
N-ai de unde să știi,pe tine singurătatea nu te înjunghie cu un cuțit.
Nu ai idee de nimic.
Atâtea pete de culoare .
Uite,îți dau pensula iubirii - colorează-mă.
Doar tu ai vopseaua ce-mi poate colora tristețea.
Să știi că zâmbetul tău se joacă de-a v-ați ascunselea cu emoțiile mele.
Iubitule,tu nu ai habar că iarna m-a acoperit complet.Mi-a acoperit inima cu haina ei groasă.Era atât de grea,încât n-am mai putut s-o car pe umeri.
Mi-era și frică.
Parcă mă feream de ceva.
Mă feream de mine.?
De fapt,mă feream de sentimente....dar m-au prins în jocul lor.
Nu-i un joc absurd și imatur.
De fapt,îmi place jocul acesta.
Îmi dă dureri de cap amestecate cu melancolii fierbinți.
Noaptea este prietenul meu bun,iar insomnia și-a cusut aripile pe pielea mea.
Ah,iubitule,cât de mult aș vrea s-o descos .
Mă simt bătrână...ridurile tristeții îmi fac găuri adânci .
Dă-mi crema timpului.Știu că o ai.
......................
Ah,nu poți să mi-o dai.
Ești plecat.
În lumea bestiilor.Te-au legat cu cătușele uitării.
Acest joc nu-mi place.Poate că ar trebui să intri în jocul sentimentelor mele.
Nu-i un joc absurd și imatur.
Și mi-e dor de tine ...și vreau să gust din tine.
Dar tu n-ai de unde să știi,iubitule,ție tristețea nu ți-a penetrat cu brutalitate venele.
N-ai de unde să știi,pe tine singurătatea nu te înjunghie cu un cuțit.
Nu ai idee de nimic.
Atâtea pete de culoare .
Uite,îți dau pensula iubirii - colorează-mă.
Doar tu ai vopseaua ce-mi poate colora tristețea.
Să știi că zâmbetul tău se joacă de-a v-ați ascunselea cu emoțiile mele.
Iubitule,tu nu ai habar că iarna m-a acoperit complet.Mi-a acoperit inima cu haina ei groasă.Era atât de grea,încât n-am mai putut s-o car pe umeri.
Mi-era și frică.
Parcă mă feream de ceva.
Mă feream de mine.?
De fapt,mă feream de sentimente....dar m-au prins în jocul lor.
Nu-i un joc absurd și imatur.
De fapt,îmi place jocul acesta.
Îmi dă dureri de cap amestecate cu melancolii fierbinți.
Noaptea este prietenul meu bun,iar insomnia și-a cusut aripile pe pielea mea.
Ah,iubitule,cât de mult aș vrea s-o descos .
Mă simt bătrână...ridurile tristeții îmi fac găuri adânci .
Dă-mi crema timpului.Știu că o ai.
......................
Ah,nu poți să mi-o dai.
Ești plecat.
În lumea bestiilor.Te-au legat cu cătușele uitării.
Acest joc nu-mi place.Poate că ar trebui să intri în jocul sentimentelor mele.
Nu-i un joc absurd și imatur.
Și mi-e dor de tine ...și vreau să gust din tine.
Dar tu n-ai de unde să știi,iubitule,ție tristețea nu ți-a penetrat cu brutalitate venele.
miercuri, 2 martie 2011
Cine sunt eu?
Eu sunt Raiul tău.
Eu sunt apa care te satură.
Eu sunt aerul pe care îl respiri.
Eu sunt pământul pe care calci.
Eu sunt muza ta.
Eu sunt zâmbetul de pe faţa ta.
Eu sunt gura ta moale şi caldă.
Eu sunt sângele care circulă prin tine.
Eu sunt roiul de fluturi din stomacul tău.
Eu sunt focul din inima ta.
Eu sunt cuvânt.
Eu sunt ţigara pe care o savurezi în timp ce îţi bei cafeaua.
Eu sunt sunetul pe care îl auzi în fiecare dimineaţă.
Eu sunt firul tău de păr rebel pe care îl aşezi cu repeziciune,ori de câte ori ai ocazia.
Nu sunt multe.
Eu sunt TU.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
